De pe 29 februarie pînă pe 31 martie 2012 în incinta Muzeului Național de Etnografie și Istorie Naturală va fi deshisă publicului vizitator expoziția anuală dedicată sărbătorii Mărțișorului. Expoziția devenită tradițională propune spre vizionare atât mărțișoare vechi, păstrate în colecțiile Muzeului, dar și mărțișoare noi, confecționate de purtătorii acestui obicei în urbe și teritoriu. Muzeul Național de Etnografie și Istorie Naturală invită purtătorii care confecționează mărțișoare să participe la organizarea Expoziției. Toți doritorii pot aduce la Muzeul Național, Secția Relații cu publicul, până la 27 februarie, lucrările confecționate și a completa una din cele mai mari expoziții anuale de acest fel.
Acest vechi obicei are originea în începutul anului agricol și celebrează trecerea de la iarnă la primăvară prin mijloace rituale. În prima zi de primăvară, care era și prima zi din anul agrar, oamenii trebuiau să poarte mărțișoare până a fi văzuți de soare. Mărțișoarele tradiționale sunt din 2 fire de lână, alb și rosu, răsucite într-un singur fir și purtate la gît sau la încheietura mîinii. Bătrânii spun că mărțișoarele trebuie să fie confecționate în ajunul zilei de 1 martie sau în dimineața acestei zile. Mărțișoarele erau legate tuturor copiilor, tinerilor, în special fetelor. Aveau rol protector, împotriva deochiului, de asemenea se crede că persoanele ce poartă mărțișoare “nu mai sunt pârlite de soare”. Tot cu ajutorul mărțișorului se trece de zilele babei Odochii.
Mărțișoarele se poartă timp de o lună de zile, ca apoi să fie legate de crengile pomilor, la flori, ca să dea roade bogate. Obiceiul este păstrat de mai multe popoare din spațiul sud-est european, anume în Balcani (Bulgaria, Macedonia, Serbia, Grecia).
Ca în fiecare an, propunem publicului la sfârșitul lunii (30 martie) să aducă mărțișoarele purtate la Muzeu pentru a le lega de pomii din Grădina botanică, conform obiceiului.
