Bucate de post

1. Identificare: nume general, local, definiţie scurtă, circulaţie, similitudini transfrontaliere:

Nume general: Bucate de post

Nume locale: mâncăruri de post, de sec.

Posturile de peste an şi zilele de miercuri şi vineri din cursul săptămânii sunt respectate de către moldoveni, îndeosebi de generaţia în vârstă.

Preparatele principale pentru zilele de post sunt cele pregătite din legume, crupe, boboase, uleiuri vegetale, fructe şi pomuşoare uscate etc.

Mâncărurile pregătite în zilele de post sunt la fel pe întreg teritoriul ţării cât şi a ţărilor vecine. Se pot evidenţia numai unele după denumirea lor, sau tehnologia de preparare.

Moldovenii ca nimeni alţii au păstrat un număr mare de preparate de post pregătite din verdeţuri, legume etc.

2. Caracterizare: descriere, funcţii, aspecte morfologice, mod de manifestare:

Mâncărurile de post sunt pregătite în timpul posturilor de peste an (postul Paştelui, Crăciunului, sf. Pavel şi Petru, Adormirii Maicii Domnului), cât şi în zilele de miercuri şi vineri din cursul săptămânii.

În zilele de sec din postul Crăciunului populaţia din nordul Moldovei pregăteşte „borş gros” din crupe de porumb şi varză acră; diferite borşuri lichide cu cartofi, mazăre, fasole. Pe întreg teritoriul ţării sunt cunoscute borşurile cu legume, supele cu fasole. Nelipsite în zilele de post sunt mâncărurile din fasole: fierte, făcăluite cu usturoi, varzarele cu bostan, turtele cu mac, bostanul fiert sau copt, chisăliţa din fructe uscate.

O varietate mare de preparate de post se pregătesc din cartofi (cartofi fierţi în coajă, cartofi copţi, prăjite, piure etc.

Preparate de post se pregătesc şi pentru masa de Ajun la Crăciun: grâu fiert, găluşte cu crupe, varzare, turte cu mac, prune fierte, etc.) în speranţa de a avea roade bogate în anul viitor.

Preparatele de sec din Postul Mare al paştelui sunt bazate pe verdeţuri proaspete, ce apar primăvara: urzicele, stevia, leurda, măcrişul.

Mâncărurile de post din această perioadă a anului sunt: borşul cu urzici, tocană de urzici, sarmale de post învelite în foi de stevie, podbal, tocană de urzici cu nuci pisate, diferite prăjituri coapte cu borş de casă sau moare de roşii (întâlnite la Palanca, Calaraş).

Nelipsite sunt şi preparatele din cartofi, fasole. Iar în zona de centru şi la sudul Moldovei se prepară bucate din năut.

De o deosebită valoare se bucură preparatele de post conservate toamna: diferitele murături: roşii, castraveţi, harbuji, mere, ghiveciuri din legume, salate, varza murată întreagă şi „verza” sau varza „hăcuită” cu morcov, cunoscute şi pregătite din cele mai vechi timpuri şi actuale şi în zilele noastre.

Descrierea comunităţii(lor), grupurilor, persoanelor sau instituţiilor purtătoare:

Preparatele de post sunt pregătite şi consumate pe întreg teritoriul ţării de toate comunităţile rurale ş urbane.

3. Descrierea situaţiei la zi privind viabilitatea:

Se atestă o largă răspândire nu numai în comunităţile rurale, dar și urbane.

4. Data inventarierii, specialistul:

14.11.2010. Valentina Iarovoi, cercetător ştiinţific Muzeul Naţional de Etnografie şi Istorie Naturală.

6. Referinţe la literatură, discografie, materiale audiovizuale, manuscrise aflate în comunitate, materiale de arhivă, diferite imagini :

Băieşu N. Sărbători domneşti. Vol. I. Cartea Moldovei. Chişinău, 2004.

Iarovoi V. Tradiţii şi bucate în Postul Mare şi de Paşti. Ed. Iulian. Chişinău, 2010.

*** Пища//Украинско-молдавские    этнокультурные взаимосвязи  в период социализма.  Киев. Наукова Думка, 1987.

Артюх Л. Украiнская народная кулiнарiя. Киiв. Наукова Думка. 1977.

*** Cu privire la hrana de bază a poporului român//Studii şi cercetări de etnografie şi artă populară. Braşov, 1981.

*** Materiale de teren. 2009-2010. s. Mileşti, Nisporeni.

Subscribe to Fluxuri Distribuţie