Copturi, dulciuri

1. Identificare: nume general, local, definiţie scurtă, circulaţie, similitudini transfrontaliere:

Nume general: copturi, dulciuri.

Coptură – prăjitură făcută din aluat copt în cuptor.

Copt, coaptă – care a fost supus, fără apă sau alt lichid, acţiunii focului, pentru a putea fi mâncat.

Copt – rezultatul acţiunii de a se coace.

Prăjitură – preparată din aluat dulce (cu adaos de nuci, cremă etc.) copt sau prăjit.

Uscăţele – prăjitură făcută din bucăţele de aluat prăjit în grăsime.

Dulce – nume care se dă unor preparate dulci (servite ca desert).

Fursecuri – preparate de cofetărie-patiserie, având o mare varietate de sortimente, obţinute din făină, zahăr, ouă, grăsimi, cacao, arome, coloranţi alimentari, condimente etc.

Se pregătesc din aluat fraged (frământat şi amestecat) din aluat franţuzesc din compoziţie amestecată (bătută).

Dulciuri de bucătărie, cofetărie, patiserie.

– dulciuri de bucătărie: clătite, budinci etc.

– dulciuri de cofetărie: prăjituri diferite, torturi, tarte, strudele, plăcinte etc. // C. Florea. Îndrumar pentru unităţile de almentaţie publică. Bucureşti, 1988.

Nume local: prăjiţei, minciunele – copturi modelate cu ajutorul formei, mai răspândite în satele raioanelor: Camenca, Drochia, Donduşeni, Dubăsari, Ungheni, Orhei şi alte localităţi rurale.

Turte cu amonie – Camenca (Nemirovca), Donduşeni (Ţaul, Baraboi, Sudarca, Scăieni), Edineţ, Ocaiţa.

„papucei” şi „zărzărele” – Camenca.

covrigi umflaţi – Donduşeni – s. Ţaul, Plop, Scăieni, Teleșeuca, Sudarca, Crișcăuţi.

covrigi albi – Donduşeni – s. Ţaul, Baraboi, Teleșeuca, Sudarca, Scăieni, Ungheni, s. Rădenii Vechi, Edineţ – Burlăneşti.

prăjituri albe – Donduşeni – Sudarca, Crișcăuți, Teleșeuca, Ţaul, Plop din Donduşeni, apoi în raioanele Ungheni, Edineţ.

copturi pe zăr – Donduşeni – s. Ţaul, Crișcăuţi.

prăjituri „trandafir” – Donduşeni, s. Ţaul, Sudarca, Baraboi, Ungheni – Rădenii Vechi.

prăjituri pe margarină – Donduşeni – Ţaul, Plop, Sudarca şi în multe alte localităţi.

albusci, bezele, cucoşei – Donduşeni, Ungheni, Edineţ, Ocniţa şi în alte localităţi.

hlujănei, (cornuleţe) – Donduşeni – Ţaul, Sudarca, Baraboi.

prăjituri cu magiun – pretutindeni.

prăjituri felii – Donduşeni – Sudarca, Crișcăuţi.

„Gheţuşte” – Donduşeni – Baraboi.

nucuşoare – Ungheni, Rădenii Vechi, Soroca, Donduşeni – Scăieni.

turte dulci – Drochia, Briceni.

„ţîgăncuşe” – Drochia.

prăjituri galbene – Donduşeni – s. Ţaul, Sudarca, Crișcăuţi, Baraboi.

„Triufeli” – Donsuşeni – s. Ţaul.

Prăjituri pe grăsime de porc – Donduşeni – s. Ţaul, Sudarca, Crișcăuţi, Plop, Drochia, Edineţ.

„Aricei” – Donduşeni – Ţaul,

„ciuperci” – Donduşeni – Ţaul, Crișcăuţi.

prăjituri cu miere – pretutindeni.

covrigi galbeni – Edineţ – Burlăneşti, Donduşeni – Ţaul, Plop, Sudarca.

Lucumi – satele din raionul Căuşeni.

Cornişori – satele din raionul Orhei şi Criuleni.

Tradiţionale şi nelipsite în lista bucatelor dulci din cadrul nunţilor, cumătriilor sunt aşa numitele baba albă şi baba neagră. Tehnologia lor de preparare diferă una de alta. Baba albă se prepară din tocmagi de casă, lapte, ouă, zahăr, vanilie, ulei. Baba neagră se prepară din făină, ouă, lapte, ulei, zahăr, sodă de mâncare.

O pagină aparte ocupă tortele îndeosebi în zona de nord a Moldovei şi folosirea lor în cadrul ritualului de nuntă, cumătrie. Câteva din denumirile de torte ce se pregătesc în mod tradiţional în comunităţile rurale fie transmise din generaţie în generaţie, fie pe cale orală de la o gospodină la alta, fie din alte surse.

tort negru – Baraboi, Ţaul, Sudarca, Crişcăuţi, Scăieni, Donduşeni,

tort pe foi – Ţaul, Donduşeni, Drochia,

tort cafeniu – Ţaul, Donduşeni, Edineţ, Soroca

tort cu nuci – Donduşeni, Ungheni, Soroca,

tort cu biscuiţi – Soroca,

tort cu lămâie – Soroca,

tort galben – Ţaul, Donduşeni, Drochia, Edineţ,

tort cu vişine – Ţaul, Donduşeni, Drochia,

tort pe miere – Ţaul, Donduşeni, Briceni,

tort „medovic” – Dubăsari,

tort „lapte de pasăre” – Ţaul, Donduşeni, Crişcăuţi,

tort „Napoleon” – numai în Ţaul, Sudarca, Crişcăuţi sunt coapte vreo 5-6 variante,

tort „ideal” – Ţaul,

tort „cuşma lui Guguţă” – Ţaul, Crişcăuţi

tort „şah mat” – Ţaul.

În satul Ţaul, spre exemplu, se practică peste 20 reţete de tort. Am enumerat câteva din tortele ce se pregătesc astăzi de către gospodinele din sat, dar lista nu se termină aici.

Tradiţia coacerii copturilor pentru mesele de sărbătoare (familiare, calendaristice) e foarte veche a fost şi este întâlnită aproape la toate popoarele de pe întreg spaţiul balcanic.

Copturile se deosebesc nu numai prin conţinutul lor, ci şi prin tehnologia pregătirii. Unele se pregătesc în ulei (aşa numiţii prăjiţei, minciunele), altele se coc în cuptor.

Cea mai frecventă coptură în trecut era învârtita pe bază de ferment cu magiun sau dulceaţă, cu nuci pisate, care se tăia felii şi se punea în fructiere special pentru copturi pe masă chiar de la începutul meselor.

2. Caracterizare: descriere, funcţii, aspecte morfologice, mod de manifestare:

Dacă e să vorbim de tradiţiile ce s-au păstrat în R. Moldova, vom constata că varietatea copturilor creşte, sunt păstrate formele vechi şi altele noi sunt introduse în practica alimentară.

prăjituri – întâlnite pe întreg teritoriul ţării;

turte, turtişoare dulci – sunt mai des întâlnite până în prezent în r-nele Camenca, Drochia, Ungheni etc.

prăjiţei, minciunele – au fost printre primele copturi care se pregăteau şi întâlnite şi astăzi, numai că actualmente se fac diferite forme de aceste copturi.

Ingeniozitatea şi interesul faţă de tot ce este nou au contribuit la aceea că femeile moldovence şi-au încercat curiozitatea să experimenteze coptul diferitor altor copturi venite pe calea celor văzute, auzite, din practica altora şi din cărţi de bucate.

Astfel numărul prăjiturilor ce se întâlnesc în comunităţile rurale astăzi este destul de mare şi variat, îndeosebi, se deosebeşte nordul Moldovei (r-nele Donduşeni, Drochia, Edineţ) unde pentru o nuntă se coc cel puţin 4-5 cuptoare de prăjituri, iar numărul tortelor este o pagină aparte a acestor locuri, care ajunge la 40-50, depinde de numărul nuntaşilor invitaţi.

La nordul Moldovei este un cult al dulciurilor.

3. Descrierea comunităţii(lor), grupurilor, persoanelor sau instituţiilor purtătoare:

În trecut copturile se puneau la începutul mesei de sărbătoare. În prezent copturile coapte acasă, îndeosebi tortele sunt acele bucate dulci aduse la masă cu prunele negre cu nucă care dau semn mesenilor că masa se încheie.

Copturile coapte acasă după părerea multora sunt gustoase şi se consumă în toate comunităţile din Moldova.

Instituţiile alimentaţiei publice, fabricile de cofetărie pregătesc torte, care se comercializează astăzi.

4. Descrierea situaţiei la zi privind viabilitatea:

Am spus că în zona de nord este un cult al copturilor de casă, a tortelor. Pentru ritualul de nuntă, cumătrie se pregătesc un număr mare de dulciuri, apetisante, gustoase. Fiecare gospodină vrea să-şi arate măiestria, ingeniozitatea în această artă culinară. Odată cu dezvoltarea alimentaţiei publice, unele localităţi au început să procure copturi pregătite în instituţiile alimentaţiei publice sau fac comandă, îndeosebi dacă nunţile se petrec în localuri publice speciale pentru nunţi.

Dar tradiţionalele prăjituri de casă sunt nelipsite pe mesele de sărbătoare, laudă femeilor de la ţară care se întrec în măiestria gătitului bucatelor de sărbătoare, mândria neamului moldovenesc, care păstrează tradiţiile populare.

5. Data inventarierii, specialistul:

10.09.2010. Valentina Iarovoi, cercetător ştiinţific, Muzeul Naţional de Etnografie şi Istorie Naturală

6. Referinţe la literatură, discografie, materiale audiovizuale, manuscrise aflate în comunitate, materiale de arhivă, diferite imagini:

* Dicţionarul limbii române moderne. Bucureşti, 1958.

C. Florea. Îndrumar pentru unităţile de alimentaţie publică. Bucureşti, 1988.

V. Iarovoi. Produse alimentare şi bucate în cadrul ceremonialului de căsătorie // Akademos. Revistă de Ştiinţă, Inovaţie, Cultură şi Artă Nr. 4(15), Chişinău, 2009.

* Materiale de teren.

Subscribe to Fluxuri Distribuţie