Ministerul Culturii
al Republicii Moldova

Capitolul V

V. SĂRBĂTORILE, OBICEIURILE ŞI RITURILE

                                                                                         Dr. Varvara BUZILĂ

         Sărbătorile, obiceiurile şi riturile sunt ansambluri de conduite şi de acte repetitive, codificate, având o puternică încărcătură simbolică pe care comunităţile umane le practică pentru a controla şi reglementa atât relaţiile din interiorul lor cât şi cele cu alte comunităţi. Ele se desfăşoară într-un timp şi într-un loc bine determinate, conform unui scenariu cunoscut de întreaga colectivitate, prin antrenarea folclorului muzical, coregrafic şi literar, dar şi prin folosirea unor obiecte simbolice, a unei vestimentaţii specifice. Desfăşurarea practicilor este coordonată de anumiţi responsabili, cu roluri importante (preotul, nănaşii, moaşa, vătaful), spre beneficiul persoanelor supuse acţiunilor (mirii, pruncul, cei colindaţi), dar şi a altor participanţi (nuntaşii, cumătrii). Aceste practici sociale le conferă indivizilor sentimentul apartenenţei la o comunitate, un grup, o instituţie. Totodată  solidarizează comunităţile şi le cultivă aderenţa la acelaşi sistem de valori, le fortifică sentimentul identităţii şi le sporeşte coeziunea socială.

         Sărbătorile, obiceiurile şi riturile au fost incluse în această listă ţinându-se cont de următoarele criterii:

  1. criteriul contextualităţii (ex. obiceiuri calendaristice, obiceiuri familiale, rituri de construcţie, sărbători comunitare).
  2. criteriul sincretismului (ex. practica socială este percepută ca un ansamblu corelat al manifestărilor verbale, muzicale, coregrafice, comportamentale, obiectual-simbolice,  întregite de sistemul de reprezentări despre lume).
  3. criteriul funcţionalităţii (desfăşurarea în cadrul unei comunităţi pentru beneficiari concreţi, respectând scenariul consacrat prin tradiţie, calităţile timpului şi ale spaţiului, cu ajutorul performerilor, recurgându-se la comportamente, recuzită şi vestimentaţie simbolice).

         Practicile sociale au fost structurate precum urmează:

Ciclul obiceiurilor calendaristice

         Obiceiurile de iarnă

         Obiceiurile de primăvară-vară

         Obiceiurile de toamnă

Ciclul obiceiurilor familiale

         Obiceiurile de la naştere

         Petrecerea în armată

         Obiceiurile de nuntă

         Obiceiurile de înmormântare şi pomenire a morţilor

Obiceiurile de întemeiere

Obiceiurile de muncă

Sărbătorile comunitare

Ciclul obiceiurilor calendaristice de iarnă

V.1.Sf. Andrei – Cap de iarnă, împreună cu toate practicile augurale şi premaritale asociate (Păzitul usturoiului şi altele asemenea).

V.2. Ignatul, ziua sacrificării porcului de Crăciun,  împreună cu toate practicile asociate acestuia.

V.3. Colindatul copiilor în ajunul Crăciunului sau în ziua de Crăciun, împreună cu toate practicile asociate (Bolindeţul, Chiti-Miti, Cu Lichiul).

V.4. Colindatul de ceată bărbătească în ajunul Crăciunului sau  în noaptea de Crăciun, împreună cu toate practicile asociate (împărţirea satului, vinderea/cumpărarea satului; jocul/hora).

V.5. Reprezentările teatralizate de Crăciun (Craii, Crăişorii, Irozii, Banda lui Irod, Malanca şi altele), împreună cu toate practicile asociate.

V.6. Colindatul de ceată mixtă de la Crăciun până la Bobotează, împreună cu toate practicile şi reprezentările  asociate.

V.7. Uratul copiilor în ajunul Anului Nou/Sf. Vasile, împreună cu toate practicile şi reprezentările  asociate.

V.8.Plugul mic sau Pluguşorul copiilor în ajunul Anului Nou/Sf. Vasile, împreună cu toate practicile şi reprezentările  asociate..

V.9.Uratul/hăitul de ceată bărbătească în ajunul Anului Nou/Sf. Vasile, împreună cu toate practicile şi reprezentările  asociate (împărţirea satului, vinderea/cumpărarea satului; jocul/hora).

V.10.Pluguşorul, Plugul Mare de ceată bărbătească, împreună cu toate practicile şi reprezentările asociate.

V. 11.Cârceia, Vălăretul cetei de bărbaţi, împreună cu toate practicile asociate acestora.

V.12. Teatrul popular de Anul Nou/Sf. Vasile (Jienii, Nunta lui Jianu, Haiducii, Nunta ţării,  Brâncovenii, Banda lui Brâncoveanu), împreună cu toate practicile asociate acestuia.

V.13. Jocurile cu măşti antropomorfe (Malanca, Baba şi Mosneagul, Babele, Moşii, Urâţii şi altele) şi zoomorfe (Capra, Caprele, Ursul, Căluţul, Berbecul, Caii, Cerbul, Cocoşul, Cocostârcul şi altele) de Anul Nou /Sf. Vasile, împreună cu toate practicile şi reprezentările asociate acestora.

V.14.Semănatul din ziua Anului Nou/Sf. Vasile, împreună cu toate practicile şi reprezentările asociate acestuia.

V.15.Sorcova copiilor din ziua Anului Nou/Sf. Vasile, obicei specific comunităţilor din sud-vest, împreună cu toate practicile asociate acesteia.

V.16.Boboteaza, împreună cu toate practicile asociate acesteia (Ajunul Bobotezei, Boboteaza, Chiraleisa).

V.17. Ziua Moaşei/Ziua Babei – sărbătoarea femeii care asistă naşterea, împreună cu toate practicile asociate acesteia.

(v. Tradiţii şi expresii ale artei cuvântului; Tradiţii  şi expresii ale artei sau practicii muzicale; Tradiţii şi expresii ale artei sau practicii coregrafice; Instrumente muzicale tradiţionale; Cunoştinţe privind alimentaţia tradiţională; Tehnici şi cunoştinţe legate de meşteşugurile artistice tradiţionale).

Obiceiurile de primăvară-vară

V.18. Sărbătoarea Mărţişorul, împreună cu toate practicile asociate acesteia.

V.19. Lăsata secului dinaintea postului Paştelui, împreună cu toate practicile asociate (prepararea alimentelor rituale: babă, moş; împărţirea lor ca ofrande; mesele rituale).

V.20. Obiceiul Focurelul /Iertăciunea, specific comunităţilor din sud-vestul teritoriului,  împreună cu toate practicile şi reprezentările asociate acestuia (Olăria, Jujeul, Ulilica).

V.21. Sfinţii/Mucenicii, împreună cu toate practicile şi reprezentările asociate acestora.

V.22. Primul arat.

V.23.Lăzărelul, obicei specific satelor din sud-vestul teritoriului, împreună cu toate practicile asociate (Sălcioara, Suratele).

V.24. Floriile, împreună cu toate practicile şi reprezentările  asociate.

V.25. Paştele, împreună cu toate practicile şi reprezentările asociate acestuia (Încondeierea ouălor şi coacerea pascăi în Săptămâna patimilor, deniile din ajunul Învierii, Învierea, Scrânciobul/dulapul de Paşte, hora/jocul de Paşte).

V.26. Paştele Blajinilor, împreună cu toate practicile şi reprezentările asociate acestuia.

V.27. Înălţarea/Ispasul, împreună cu toate practicile asociate acesteia.

V.28. Sf. Gheorghe –  începutul anului calendaristic păstoresc (Prourul, tocmirea ciobanilor, scoaterea turmelor la păşune), împreună cu toate practicile şi reprezentările asociate acestora.

V.29. Duminica Mare, împreună cu toate practicile asociate acestuia (împodobirea spaţiilor cu ramuri verzi; împărţirea ofrandelor: vase cu lapte, copturi rituale şi altele asemenea).

V.30. Împrăştierea Rusaliilor, împreună cu toate practicile şi reprezentările asociate acestora (Curăţitul fântânilor, izvoarelor, repararea punţilor, podurilor; Sărbătoarea femeilor: La iarbă verde/Pe luncă; Străchini verzi; comuniunile alimentare; şuieratul ritual).

V.31. Paparuda/Păpăluga – obicei practicat de grupul de copii pentru invocarea ploii, împreună cu toate practicile şi reprezentările asociate.

V.32. Caloianul/Scaloianul/Păpuşica de gunoi – obicei practicat de grupul de copii pentru invocarea ploii, împreună cu toate practicile şi reprezentările asociate.

V.34. Sânzienele (în satele de la nord şi de la centru)/ Drăgaica (în satele de la sud) – obicei agrar circumscris recoltării cerealelor, împreună cu toate practicile asociate acestuia (Primul snop, cununa, barba popii/poama câmpului şi altele asemenea; Primenirea locuinţei, hora organizată de fete).

V.35. Sâmbetele morţilor/moşii de vară, împreună cu toate practicile şi reprezentările asociate acestora.

Obiceiurile de toamnă

V.36. Sâmbetele morţilor/moşii de toamnă, împreună cu toate practicile şi reprezentările asociate acestora.

V.37. Sfântul Dumitru – încheierea anului păstoresc, împreună cu toate practicile şi reprezentările asociate acestuia.

(v. Tradiţii şi expresii ale artei cuvântului; Tradiţii şi expresii ale artei muzicale; Tradiţii şi expresii ale artei sau practicii coregrafice; Instrumente muzicale tradiţionale; Cunoştinţe, practici şi simboluri despre om, natură şi cosmos; Cunoştinţe privind alimentaţia tradiţională; Tehnici şi cunoştinţe legate de meşteşugurile artistice tradiţionale).

Ciclul obiceiurilor familiale

V.38. Obiceiurile ce ţin de naşterea omului (Scăldătoarea, Cumătria, Împlinirea unui an de la naştere, Împlinirea a şapte ani de la naştere), împreună cu toate practicile şi reprezentările asociate acestora.

V.39. Obiceiurile de socializare a tinerilor (Ieşirea la joc/horă, participarea la clacă, participarea în ceata flăcăilor), împreună cu toate practicile şi reprezentările asociate acestora.

V.40. Petrecerea în armată a flăcăilor, împreună cu toate practicile asociate acesteia.

Căsătoria

V.41.Obiceiurile prenupţiale (Peţitul, Logodna, Răspunsul, Breadul, Mărgelele  şi altele asemenea) cu toate practicile şi reprezentările aferente.

V.42. Obiceiul nunţii – cu toate practicile şi reprezentările aferente.

V.43. Obiceiurile postnupţiale imediate (Colacul, Calea, La zeamă, La tânără, La fuioare, Ostropăţul) şi altele asemenea, împreună cu toate  practicile şi reprezentările aferente.

V.44. Obiceiurile de finalizare a integrării tinerii familii în comunitate (Calea primară, La tânără, Pâine şi sare).

Înmormântarea

V.45. Primenirea şi jelirea decedatului, împreună cu toate  practicile şi reprezentările aferente (Scăldatul, îmbrăcarea cu haine noi, semnele şi semnalele de jelire, priveghiul, ajutorul comunităţii).

V.46. Înmormântarea decedatului conform statutului social: înmormântarea pruncilor, înmormântarea celibatarilor, înmormântarea moaşelor, înmormântarea preoţilor, înmormântarea celor care au avut moarte violentă, înmormântarea sinucigaşilor,  împreună cu toate practicile şi reprezentările asociate (pomul vieţii, podurile/punţile, celelalte pomeni date de sufletul mortului; petrecerea în ultimul drum, jelirea, însemnarea mormântului, comândarea şi altele asemenea).

V.47. Reînhumarea după 7 ani de la moarte, împreună cu toate  practicile şi reprezentările aferente.

V.48. Reînhumarea osemintelor descoperite, împreună cu toate  practicile şi reprezentările aferente.

Sistemul obiceiurilor de pomenire a morţilor:

V.49. Pomenirea la a 9, 20, 40 zi; pomenirea la jumătate de an, în fiecare an şi cei şapte ani la rând de după moarte; pomenirea morţilor în ajunul sau în zilele de sărbătoare; moşii sau sâmbetele morţilor, împreună cu toate practicile şi reprezentările asociate.

(v. Tradiţii şi expresii ale artei cuvântului; Tradiţii şi expresii ale artei muzicale; Tradiţii şi expresii ale artei sau practicii coregrafice; Instrumente muzicale tradiţionale; Cunoştinţe, practici şi simboluri despre om, natură şi cosmos; Cunoştinţe privind alimentaţia tradiţională; Tehnici şi cunoştinţe legate de meşteşugurile artistice tradiţionale).

Obiceiuri de întemeiere

V.50. Obiceiuri de întemeiere a localităţii, împreună cu toate practicile asociate.

V.51. Obiceiuri de întemeiere a stânei, împreună cu toate practicile asociate.

V.52. Obiceiuri de întemeiere a cimitirului, împreună cu toate practicile şi reprezentările asociate.

V.53. Obiceiuri de închidere a cimitirului, împreună cu toate practicile şi reprezentările asociate.

Obiceiuri de muncă

V.54. Rituri de construcţie a casei, împreună cu toate practicile şi reprezentările asociate.

V.55. Rituri de construcţie a bisericii, împreună cu toate practicile şi reprezentările asociate.

V.56. Rituri de construcţie a fântânii, împreună cu toate practicile şi reprezentările asociate.

V.57. Rituri de construcţie a podului, împreună cu toate practicile şi reprezentările asociate.

V.58. Obiceiuri de astupare a fântânilor, izvoarelor, împreună cu toate practicile şi reprezentările asociate.

V.59. Obiceiuri de protejare a prestolului vechii biserici, împreună cu toate practicile şi reprezentările asociate.

V. 60. Obiceiuri ale primelor recolte, împreună cu toate practicile şi reprezentările asociate.

Sărbători comunitare

V.61. Şezătoarea/La opaiţ/La foc (la scărmănat sau la tors lâna, la ţesut, la cusut cămăşile şi batistele pentru nuntă, la împletit haine de lână şi horboţele pentru prosoape), împreună cu toate practicile şi reprezentările asociate.

V.62. Claca la construit locuinţa (la pregătit lutul pentru casă, la făcut lampaci, la pus podul casei, la uns pereţii) sau altă construcţie din gospodărie.

V.63.Claca la construit biserica, împreună cu toate practicile şi reprezentările asociate.

V.64. Întovărăşirile de muncă la recoltat cerealele, la cules strugurii, la curăţat porumbul şi alte lucrări asemenea.

V.65. Hora/jocul satului, ca instituţie de socializare a tineretului şi de menţinere a comunicării sociale, împreună cu toate practicile şi reprezentările asociate (Zilele consacrate întrunirii horei/jocului. Intrarea tinerilor în horă. Invitarea fetelor la horă şi petrecerea lor acasă. Grupul muzicanţilor. Angajarea/tocmirea muzicanţilor şi altele asemenea).

V.66.Spaţiul de desfăşurare a jocului/horei satului.

V.67.Hramul bisericii şi al localităţii, împreună cu toate practicile şi reprezentările asociate (Serviciul divin, masa comunitară la biserică, hora/ jocul de după amiază. Jocul/hora de a doua şi a treia zi de hram).

V.68.Spaţiile consacrate pentru desfăşurarea hramului.

(v. Tradiţii şi expresii ale artei cuvântului; Tradiţii şi expresii ale artei muzicale; Tradiţii şi expresii ale artei sau practicii coregrafice; Sărbători, obiceiuri, rituri; Instrumente muzicale tradiţionale; Cunoştinţe, practici şi simboluri despre om, natură şi cosmos; Cunoştinţe privind alimentaţia tradiţională; Tehnici şi cunoştinţe legate de meşteşugurile artistice tradiţionale).

Bibliografie selectivă:

  1. Badrajan, Svetlana. Muzica în ceremonialul nupţial din Basarabia. Cântecul miresei, Chişinău: Epigraf,  2002.
  2. Băieşu, Nicolae.  Tradiţii etno-folclorice ale sărbătorilor de iarnă. Chişinău: S.n., 2008. (Tipogr. Centrală).
  3. Buzilă, Varvara, "Firul vieţii" în ciclul obiceiurilor de la naşterea şi moartea omului // Imagini şi permanenţe în etnologia românească, Chişinău: Editura Ştiinţa, 1992, p. 96-100.
  4. Buzilă, Varvara, Pâinea: aliment şi simbol. Experienţa sacrului, Chişinău: Î.E.P. Ştiinţa, 1999.
  5. Buzilă, Varvara, Pasca - însemne confesionale şi etnice // Călăuza ortodoxă, Periodic editat de Episcopia Dunării de Jos, nr.4, Constanţa 1997, p.16-17.
  6. Buzilă, Varvara, Pomul cu pâine ipostază a arborelui cosmic // Revista Mioriţa, Centrul Naţional Judeţean de Creaţie Populară Hunedoara, nr.1,  Deva,  1999, p. 70-75.
  7. Buzilă, Varvara, Darul de pâine cerut de copii // Musaios, Muzeul Judeţean Buzău, vol. V, Buzău, 1999, p.445-455.
  8. Buzilă, Varvara, Imaginea personificată a morţii în viziune populară // Universitatea  de Stat  a Artelor  din Moldova Materialele conferinţei de totalizare a muncii ştiinţifico-didactice a profesorilor pe anul 1999, Chişinău, 2000, p. 58-62.
  9. Buzilă, Varvara, Pâinea şi naşterea // Anuarul Muzeului Etnografic al Moldovei, nr.1, Iaşi, 2001.
  10. Buzilă, Varvara,  Ziua moaşei // Pyretus, Anuarul Muzeului de Istorie şi Etnografie din Ungheni, anul 1, nr.1, Ungheni, 2001, p.100-106.
  11. Buzilă, Varvara, Obiceiul înmormântării moaşelor // Tiragetia, Muzeul Naţional de Istorie a Moldovei, Chişinău, 2003, p. 154-160.
  12. Buzilă, Varvara, Ospitalitatea românilor – necesitate şi exces // Destin românesc, Revistă trimestrială de istorie şi cultură, nr. 1-2, 2004, Chişinău-Bucureşti, p. 97-116.
  13. Buzilă, Varvara, Hotarul şi semnele de hotar în satul tradiţional // Buletin Ştiinţific, Muzeul Naţional de Etnografie şi Istorie Naturală, tom 14, Chişinău, 2004, p. 18-55.
  14. Buzilă, Varvara, Frunzarii verzi în contextul sărbătorilor de la începutul verii // Anuarul Muzeului Etnografic al Moldovei,  Iaşi, 2004, p. 123-163.
  15. Buzilă, Varvara, Ritual breads through the seasons // Culinary cultures of Europe. Identity, diversity and      dialogue, editată de Consiliul Europei, Stocholm,   2005, p. 301-304.  (coautor Teodorina Bâzgu).
  16. Buzilă, Varvara, Simboluri ale doliului în Moldova // Revista de Etnografie, I, Institutul de Arheologie şi  Etnografie, Chişinău, 2005.
  17. Buzilă, Varvara, Fântânile în sistemul de valori al culturii populare // Buletin ştiinţific. Revistă de Etnografie, Ştiinţele Naturii şi Muzeologie, tom 5(18), Chişinău, 2006, p.29-46.
  18. Buzilă, Varvara, Hramul localităţii în contextul schimburilor culturale // Diversitatea expresiilor culturale ale habitatului tradiţional, Editura Cartdidact, Chişinău, 2007, p. 196-210.
  19. Buzilă, Varvara, Obiceiul cinstirii vinului la moldoveni // Tiragetia,  tom 15, Chişinău 2006, p. 488-498.
  20. Buzilă, Varvara, Fântânile şi izvoarele în peisajul cultural al satelor //Natura şi sănătatea în tradiţiile populare, Chişinău, 2007, p.30-34.
  21. Buzilă, Varvara, Duminica Mare şi Rusaliile în Moldova // Natura şi sănătatea în tradiţiile populare, Chişinău, 2007, p. 46-61.
  22. Buzilă, Varvara, Pâinea de ritual în tradiţia creştinismului popular //Revista de etnologie şi culturologie, Vol. 3, Chişinău 2008, p. 37-49 .
  23. Buzilă, Varvara, Aspecte rituale şi sărbătoreşti ale Mărţişorului // Anuarul Muzeului Etnografic al Moldovei,  nr. 9, Iaşi, 2010, p. 238-262 (1,2 c. a.).
  24. ***Cercetări folcloristice. Chişinău: Editura Cartea moldovenească,1969.
  25. ***Colindatul de ceată bărbătească, Chişinău, 2011.
  26. ***Colinde din Transnistria. Ediţia a II-a întregită. Prefaţă de Traian Herseni. Cuvânt înainte, studiu introductiv, texte şi melodii culese şi notate de Const.A. Ionescu. Postrfaţă de Const. Mohanu. Chişinău: Ştiinţa, 1994.
  27. Constantinescu, Ol., Stoian, I. Din datina Basarabiei: materialul adunat de elevii şcoalei normale de băieţi. Chişinău. Monitorul Oficial şi Imprimeriile Statului, 1936.
  28. Cornova (coord. Şoimaru Vasile), Chişinău: 2000.
  29. ***Creaţia populară (curs teoretic de folclor românesc  din  Basarabia,  Transnistria  şi  Bucovina). Chişinău: Editura Ştiinţa, 1991.
  30. Curbet, Vladimir. La vatra horelor, Chișinău: Literatura artistică, 1973.
  31. Filip, Iulian, Miracolul scenei în arta populară, Chişinău: Profesional Service, 2011.
  32. *** Folclorul obiceiurilor de familie. (Alcătuirea, articolul introductiv şi comentariile de A. S. Hâncu şi V. S. Zelenciuc.– în seria Creaţia populară moldovenească, Ştiinţa, Chişinău, 1979.
  33. Ghimpu Simion. Nunta şi alte obiceiuri moldoveneşti.  Chişinău: Literatura artistică, 1990.
  34. Halippa I. Ceremoniile nunţei. Moravurile Românilor din ţinutul Chişinăului sau Orheiului // Albina, Anul II, nr. 40, 42, 43, 44, 45,1899.
  35. Hâncu, Andrei, Reflecţii asupra genezei, dezvoltării istorice şi stării actuale a oraţiilor ritualului de familie // Limba şi literatura moldovenească (LLM), An. XX, nr. 4, Chişinău, 1977.
  36. Hâncu, Andrei, Consideraţii la geneza cântecelor şi bocetelor funerare // LLM. An. XXIV, nr. 3,Chişinău:  Editura Ştiinţa, 1981. – P. 22-32.
  37. Hâncu, Andrei, Geneza complexului riturilor de trecere // Anuarul Arhivei de Folclor, XV-XVII (1994-1996). Bucureşti: Editura Academiei Române, 1997. – P. 157-180.
  38. Iarovoi Valentina, Sărbătorile de Paşti: tradiţii şi bucate, Chişinău: Editura Iulian, 2007, 2009.
  39. Madan, Gheorghe, V. Un sat basarabean de Codru: Truşenii, Chişinău: Editura Museum, 2008.
  40. Plăcintă, Vasile, Slobozia Mare prin fereastra istoriei, Galaţi: Editura pentru Literatură şi artă, 1996.
  41. ***Poezia ritualurilor de familie. Chişinău: Editura Ştiinţa, 1981.
  42.  Поповичь Ю.В. Молдавские новогодние праздники, Кишинев: Штиинца, 1974.
  43.  Зеленчук В.С. Молдавская народная обрядность, Кишинев: Штиинца, 1969.
Subscribe to Fluxuri Distribuţie